19 august 2013

Intamplator, asa.


L-am vazut pe strada, la Romana. Intamplator, asa. Tocmai terminasem o conversatie la telefon, aiurita, de caldura si decizia traselui. L-am vazut o secunda, credeam ca e sentimentul care ma aprinde des, de aceea abia dupa ce mi-am mai cautat ceva in geanta am ridicat privirea din nou.


Erau doua persoane, nu se tineau de mana, el avea laptopul pe umar. M-a vazut, mi-a zambit, mi-a facut cu mana. Am vrut sa zic buna si multe altele. Am crezut ca am zis “Buna!”, dar stiti ce? Am trecut cu privirea atintita, nevenindu-mi sa cred ca ma intalnesc cu un om pe care mi-am dorit atat de mult sa-l vad! Si atat. Nu am zis nimic, nu stiu nici macar daca am schitat un zambet, doar am deschis ochii largi.